Uneori se nasc (sau nu) relatii...complexe...cu simtiri si ganduri- total opuse, cu vorbe si fapte, la fel de diferite. Uneori acestea esueaza din fasa, altadata mai tarziu, sau chiar inainte sa inceapa...Fie nu avem curaj sa vorbim, fie sa facem- dar stim cu totii ca toti simtim si gandim, asa ca de ce sa nu lasam aceste sentimente si ganduri, sa iasa din noi, si sa fie cunoscute de cel de langa? Ce beneficiu avem daca le tinem in noi? Ce putem castiga daca ne inchidem si ne interiorizam? Nimic. In schimb putem pierde o poveste frumoasa, sau chiar povestea vietii noastre. N.D.
Vezi tu, omul in primul rand, de-a lungul vietii, aduna multe senzatii si perceptii.
Simte in fiecare secunda ceva. Simte si sentimentul il indeamna undeva.
Omul dupa ce simte ce face? Gandeste. Si asta chiar il roade.
Il roade pentru ca de multe ori are ganduri amestecate. Pentru ca inima vrea ceva, si uneori ea nu poate.
Dupa gand, urmeaza si vorba. Selectata cu grija e de preferat, sa nu ucida lupta individului de a evolua.
Vorba poate aduce uneori dezastre, pentru ca vezi tu, ea inclina uneori spre contraste.
Atunci cand simtim si gandim ceva, contrastul dintre asta si vorba, poate aparea
Si asta pentru ca ne este frica de multe ori sa verbalizam, si uneori o facem gresit, abia apoi realizam...
Ca am pierdut esenta simtirii si gandirii noastre, ca vorba iesita, nu prea ne place...
Atunci cand asta se intampla, fiinta umana pe dinlauntrul ei e infranta.
Intai simtim, apoi gandim, si apoi vorbim, dar trebuie sa mai si faurim draga,
Pentru ca intai vine sentimentul, apoi gandul, apoi vorba si apoi lucrul.
Vezi tu, omul asta face, dar de multe ori gresim, si asta in nici un caz nu ne place.
Se spune ca vorba uneori poate strica, si asta observ acum, din perspectiva mea,
Ca uneori simtirea si gandirea, se amesteca si ele, si vorba menita a fi rostita, devine ... tacere.
Tacerea e cu atat mai importanta, cu cat vorba spusa nu ar avea nici o relevanta.
Pentru ca vezi tu draga, uneori o vorba simpla poate fi aiurea aruncata
Fara simtire si gandire inainte, iar vorba ta poate atrage alte cuvinte...
Iar tu nu vrei asta nu? Tu vrei direct o fapta- un suflet bun
Un suflet care sa te inteleaga, in tacere, iar atunci cand esti pregatit, sa-l lasi sa se strecoare pe sub a ta piele.
Intai simtim, gandim, apoi vorbim si facem. Dar uneori al treilea pas dispare si ne complacem.
Si atunci actiunile noastre nu au nici o noima, si simtirea si gandirea isi pierd orice forma.
Ramane doar fapta, si aia regretata- ca nu am spus-o tare- sa vedem ce ar putea sa faca?
Si noi cu ce ramanem draga, dupa fapta, daca nu cu o amintire menita a fi uitata...
Hai sa simtim, sa gandim, sa vorbim si sa facem- sau haide direct sa stam in tacere
Sa nu mai gandim si sa nu mai vorbim, sa simtim doar si sa facem- ca aia se pare ca amandurora ne place.
Ca asa cum uneori gandurile interfereaza simtirii, asa si vorbele uneori, aduc pieire fauririi.
Asa ca de ce sa simtim, sa gandim, sa vorbim si sa facem, cand omul e conceput sa simta si sa faca, si uneori...parerea mea, sa se joace.
Ia-ma de mana si hai in tacere sa stam, si cand vei fi tu gata, atunci putem sa discutam.
Acum incerc sa iti arat eu tie, ca e bine sa simti, sa gandesti, si cand vei reusi tu, candva, sa te regasesti...sa stii ca poti si sa vorbesti dar si sa actionezi.
Si nu uita draga, asa pe final, ca cel ce asteapta prea mult fara sa faca, poate ramane fara dar- asa ca incearca mereu sa atingi ce-ti doresti, pentru ca vezi tu draga, altcineva...poate ca nu asteapta.
Cand reusesti sa gasesti ceva frumos si trainic, si se duce
